Prima parte a expoziţiei cu clădiri din Transilvania se va deschide în luna mai, la Muzeul de Etnografie în Aer Liber din Szentendre

Prima parte a expoziţiei cu clădiri din Transilvania se va deschide în luna mai, la Muzeul de Etnografie în Aer Liber din Szentendre (Skanzen), au declarat, luni, Miklós Kásler, ministrul Resurselor Umane, Eszter Vitályos, Secretar de stat, şi Miklós Cseri, Director general, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc luni la Skanzen. 

După aproximativ 20 de ani de pregătiri şi 4 ani şi jumătate de lucrări, în luna mai, va fi inaugurată prima parte a expoziţiei care doreşte să prezinte regiunile Transilvaniei, a declarat Miklós Cseri, Directorul general al Skanzen, potrivit căruia, după mai multe decenii, se îndeplineşte astfel dorinţa publicului, dar şi a specialiştilor.
    
În proiect au fost implicaţi 27 de etnografi şi istorici, iar prima jumătate a programului a fost finalizată acum. Cea de-a doua parte, care va include încă aproximativ 100 de clădiri, este planificată şi se aşteaptă să fie finalizată în jurul anului 2025. Expoziţia va fi inaugurată în data de 19 mai, de Katalin Novák, preşedintele Ungariei.
    
Prin expoziţia de arhitectură vernaculară din Transilvania, suprafaţa Muzeului Etnografic, de 60 de hectare, s-a mărit cu 15 hectare – se arată în materialul informativ al proiectului.

O caracteristică specială a complexului expoziţional este faptul că vizitatorii îşi pot crea o imagine nu doar despre viaţa din satele Transilvaniei, ci şi despre viaţa locuitorilor din oraşele Ţinutului Secuiesc. În secolul a XX-lea, viaţa de zi cu zi şi cea a sărbătorilor nu mai pot fi tratate separat la sat şi la oraş. Muzeul Etnografic în Aer Liber încearcă, pentru prima dată în istoria sa, să arate acest aspect. Orăşelul este reprezentat de şase clădiri, iar satul transilvănean de cinci gospodării cu o biserică unitariană, şcoala şi căminul cultural aflate pe domeniul bisericii.
    
Expoziţia de arhitectură vernaculară din Transilvania a fost realizată, până în prezent, cu o finanţare din partea Guvernului maghiar de peste 10,1 miliarde forinţi (aprox. 27 milioane euro).

MTI/viziteazaungaria.ro