Vara în Ungaria este cu 50 de zile mai lungă decât în anii 1970 – arată un studiu recent
Pe baza analizei datelor de temperatură din ultimele cinci decenii, în Ungaria toamna s-a scurtat semnificativ, iar primăvara s-a moderat, în schimb vara este cu 50 de zile mai lungă faţă de anii 1970 – reiese dintr-un studiu recent, publicat pe site-ul Masfelfok.hu.
Schimbarea coincide cu modificările sezoniere din emisfera nordică. Ca urmare a procesului, structura sistemului ecologic este deteriorată, ceea ce se manifestă, de exemplu, prin daune de îngheţ mai frecvente, scăderea numărului păsărilor migratoare sau apariţia de noi specii invazive, inclusiv specii de ţânţari care răspândesc noi agenţi patogeni – citim în articolul publicat de Anna Kis, meteorolog şi colaborator ştiinţific al departamentului de meteorologie al Universităţii Eötvös Loránd.
În perioada 1971-1980, Ungaria vara începea în medie pe 21 iunie şi se încheia deja pe 20 august. În schimb, considerând media anilor 2011-2019, vara s-a extins pe perioada între 29 mai şi 17 septembrie, adică a devenit mai lungă cu aproximativ 50 de zile.
Începutul şi sfârşitul anotimpurilor au fost definite de Anna Kis şi colegii ei pe baza temperaturii: începutul verii a fost datat în ziua în care temperatura zilnică medie depăşea 17,71 °C, iar sfârşitul în prima zi în care cobora sub această valoare. În cazul iernii – pentru care pragul de temperatură a fost de 3,42 °C – poate fi observată o uşoară diminuare: începutul sezonului s-a deplasat de la sfârşitul lunii noiembrie la începutul lunii decembrie, în ultima perioadă studiată încheindu-se cu 7 zile mai devreme decât în anii 1971-1980, în deceniile intermediare însă acest anotimp a avut şi durate mai lungi. În aceste cazuri primăvara a devenit şi ea mai scurtă, dar mai mult din cauza devansării sfârşitului de sezon.
Cea mai mare diminuare în timp se observă în cazul toamnei: în deceniile anterioare anului 1990, lungimea sa medie a fost de aproximativ 100 de zile, pe când în cele trei decenii care au urmat s-a redus sub 85 de zile.
Potrivit experţilor, datele arată clar că o schimbarea are un caracter de tendinţă: data de început a verii se devansează de la un deceniu la altul, în timp ce sfârşitul anotimpului se mută din ce în ce mai mult în luna septembrie.
Studiul precizează că această schimbare nu se observă doar în Ungaria: conform analizelor perioadei 1952-2011, în zona latitudinilor medii ale emisferei nordice vara a devenit cu 17 zile mai lungă (a crescut de la 78 la 95 de zile), în timp ce iarna, primăvara şi toamna s-au redus cu 3, 9, respectiv 5 zile.
Această schimbare se datorează în principal încălzirii globale, dacă emisiile antropogene de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse, impactul asupra anotimpurilor se poate intensifica şi mai mult – avertizează specialiştii.
Pe baza câmpurilor de temperatură din simulările modelului climatic, în perspectiva anului 2100, în emisfera nordică se aşteaptă veri cu durată de un semestru, în timp ce iernile se vor reduce probabil la 2 luni.
Plantele sunt deosebit de expuse acestor schimbări, deoarece, dacă primăvara va începe tot mai devreme din cauza creşterii globale a temperaturii, acestea vor începe să se dezvolte mai devreme şi pot fi mai sensibile la incursiunile de aer rece.
Ciclul de viaţă al animalelor se poate schimba de asemenea, odată cu deplasarea anotimpurilor. Din cauza primăverilor mai timpurii, de exemplu, unele păsări clocesc mai devreme, astfel se scurtează perioada optimă în care pot procura hrana potrivită pentru a-şi hrăni puii, în schimb ele se pot feri mai bine de duşmanii lor naturali.
Iernile mai scurte limitează şi sezonul de schi, iar verile mai lungi şi mai calde favorizează formarea valurilor de căldură.
MTI
