Vineri a început Festivalul Ceangăilor în Casa Creativă Ybl din Budapesta

Festivalul Ceangăilor a început joi seara la Casa Creativă Ybl din Budapesta cu o expoziţie de prezentare a culturii ceangăilor şi îi aşteaptă pe cei interesaţi, timp de zece zile, cu o serie de concerte, recitaluri de poveste şi prezentări de carte.

Conexă evenimentului, expoziţia cu titlul „Păstrat în leagăn” (Bölcsőben őrzött) prezintă cultura şi cotididianul ceangăilor, prin intermediul fotografiilor şi a unei instalaţii interactive. Preşedintele Parlamentului Ungariei, László Kövér a declarat la debutul festivalului: ceangăii, care locuiesc în Moldova, au păstrat comorile trecutului maghiar, cuvintele din perioada dinastiei arpadiene, modul de gândire aparţinător limbii, cântecele, baladele şi zicalele noastre, ce reprezintă cele mai străvechi rădăcini ale naţiunii noastre.

Potrivit acestuia, maghiarii ceangăi oferă un exemplu istoric tuturor, printre altele cu credinţa, responsabilitatea şi munca lor grea. „Copca ce ne-a unit peste Carpaţi a slăbit de multe ori, de-a lungul secolelor, şi de multe ori legăturile dintre noi au fost rupte în mod voit” – a afirmat Kövér, adăugând: trebuie să fim şi autocritici atunci când ne întrebăm dacă am făcut tot ce am putut pentru ceangăii maghiari. Conform spuselor sale au fost „o serie de mesageri” de-a lungul istoriei care au atras atenţia asupra soartei ceangăilor, printre care preotul catolic János Incze Petrás, profesorul maghiar laureat al Premiului Széchenyi, istoric şi etnograf, Péter Pál Domokos, profesorul, istoricul şi etnograful László Mikecs sau laureatul Premiului Kossuth, etnograful Zoltán Kallós.

László Kövér a subliniat, că în ciuda vicisitudinilor istorice s-a creat un cerc hotărât şi implicat, care a vizitat frecvent Moldova, chiar şi în cele mai grele perioade şi „a făcut ceea ce a trebuit şi s-a putut”, deoarece a înţeles că viaţa maghiarimii nu poate fi completă fără ceangăi. Conform acestuia, în cele trei decenii de la căderea socialismului Ungaria a făcut multe pentru ceangăii maghiari, însă faţă de nevoile stringente, parcă totuşi puţin.

László Pogár, preşedintele Uniunii Ceangăilor Maghiari din Moldova a declarat: ţara mama şi guvernul au dat şansa ceangăilor maghiari să poată prospera şi avansa pe tărâmul lor natal. „Şi noi, ceangării, aparţinem de ţara mamă”, a remarcat acesta, subliniind că de la schimbarea de regim Guvernul Ungariei şi ONG-urile ungare au făcut multe pentru păstrarea limbii şi culturii ceangăilor.

Curatorul expoziţiei, Hunor Baróti, a remarcat că tema a fost limba maghiară din Moldova. Limba ceangăilor îşi păstrează şi acum starea de dinaintea înnoirii – a spus, subliniind că acele naţiuni care pot sta de vorbă cu sinele din urmă cu 500 de ani sunt rare. Baróti a spus că vizitatorii expoziţiei vor putea face cunoştinţă „personal” cu câte un ceangău, prin intermediul fotografiilor lui László Járai, în timp ce gândurile „sonore” permit o incursiune în viaţa ceangărilor moldoveni, iar frânturile din gândurile difuzate, una din alta, vor face perceptibilă varietatea lumii lor lingvistice.

Alături de expoziţie, în cadrul festivalului va fi prezentată cartea Feliciei Diósi (Gábor) „Sunt ceangău”, care vorbeşte despre viaţa unei familii de ceangăi cu mai mulţi copii. În prelegearea Tatianei Kiss Tampu vizitorii vor avea ocazia să cunoască, prin poveşti şi cântece moldoveneşti, cultura ceangăilor. Programul festivalului va fi întregit de concerte de dans ale artiştilor moldoveni.

MTI/viziteazaungaria.ro